Pentru că merităm!

Standard

Am intrat astăzi, după o perioadă îndelungată într-o florărie, şi m-a cuprins un sentiment, aş putea spune ciudat. Deşi trecuse de mult de ora închiderii, agitaţia dinaintea zilei de 8 Martie era încă prezentă. Bărbaţi şi femei cumpărau plante colorate pentru a le oferi cadou. Mulţi erau cuprinşi de stres, lucru care imi pare forţat..la urma urmei, trebuie să dăruim din suflet, nu din obligaţie. Stau astfel şi mă întreb (trecând de latura comerciala a acestei zile), au florile în continuare însemnătatea de odinioară? Mai sunt ele cel mai sincer cadou?

Cu toţii ştim că e frumos să oferi flori unei femei, însă ce imagine se transpune în creierul femeilor atunci când le primesc? Ce oferă acestei plante o semnificaţie atat de importantă… de ce ne fac florile fericite? La urma urmei sunt bucăţi plăpânde de natura, frumos colorate şi cu un miros îmbietor, care ne înmoaie sufletul. Cum reuşesc, doar ele ştiu, însă barbaţii au observat de-a lungul timpului acest mod de a oferi femeilor fericire printr-un fir de trandafir şi nu renunţă să zmulgă un zâmbet de pe buzele lor.

Îmi amintesc din copilărie că de 8 Martie se oferea mămicilor felicitări cu poza copilului, şi o dedicaţie în mare parte scrisa de învăţătoare, urmat de sincerul Te iubesc.Cu toate că pare banal, ţin să cred că acest gest le emoţiona, la fel de mult cum o fac florile, şi sper că doamnele învăţătoare au păstrat tradiţia, pentru că mămicile merită tot ce-i mai bun din lume.

Mircea Cărtarescu „De ce iubim femeile”: Pentru că au sâni rotunzi, cu gurguie care se ridică prin bluză când le e frig, pentru că au
fundul mare şi grăsuţ, pentru că au feţe cu trăsături dulci ca ale copiilor, pentru că au buze
pline, dinţi decenţi şi limbi de care nu ţi-e silă.
Pentru că nu miros a transpiraţie sau a tutun prost şi nu asudă pe buza superioară. Pentru că le
zâmbesc tuturor copiilor mici care trec pe lângă ele.
Pentru că merg pe stradă drepte, cu capul sus, cu umerii traşi înapoi şi nu răspund privirii tale
când le fixezi ca un maniac.
Pentru că trec cu un curaj neaşteptat peste toate servitutile anatomiei lor delicate. Pentru că în
pat sunt îndrăzneţe şi inventive nu din perversitate, ci ca să-ţi arate că te iubesc.
Pentru că fac toate treburile sâcâitoare şi mărunte din casă fără să se laude cu asta şi fără să
ceară recunoştinţă.
Pentru că nu citesc reviste porno şi nu navighează pe site-uri porno.
Pentru că poartă tot soiul de zdrăngănele pe care şi le asortează la îmbrăcăminte după reguli
complicate şi de neînţeles.
Pentru că îşi desenează şi-şi pictează feţele cu atenţia concentrată a unui artist inspirat.
Pentru că au obsesia pentru subţirime a lui Giacometti.
Pentru că se trag din fetiţe.
Pentru că-şi ojează unghiile de la picioare.
Pentru că joacă şah, whist sau ping-pong fără sa le intereseze cine câştigă.
Pentru că şofează prudent în maşini lustruite ca nişte bomboane, aşteptând să le admiri când sunt
oprite la stop şi treci pe zebră prin faţa lor.
Pentru că au un fel de-a rezolva probleme care te scoate din minţi.
Pentru că au un fel de-a gândi care te scoate din minţi.
Pentru că-ţi spun „te iubesc” exact atunci când te iubesc mai puţin, ca un fel de
compensaţie.
Pentru că nu se masturbează.
Pentru că au din când în când mici suferinţe: o durere reumatică, o constipaţie, o bătătură,
şi-atunci îţi dai seama deodată că femeile sunt oameni, oameni ca şi tine. Pentru că scriu fie
extrem de delicat, colecţionând mici observaţii şi schiţând subtile nuanţe psihologice, fie brutal
şi scatologic ca nu cumva să fie suspectate de literatură feminină.
Pentru că sunt extraordinare cititoare, pentru care se scriu trei sferturi din poezia şi proza
lumii.
Pentru că le înnebuneşte „Angie” al Rolling-ilor.
Pentru că le termină Cohen.
Pentru că poartă un război total şi inexplicabil contra gândacilor de bucătărie.
Pentru că până şi cea mai dură bussiness woman poartă chiloţi cu înduioşătoare floricele şi
danteluţe.
Pentru că e aşa de ciudat să-ntinzi la uscat, pe balcon, chiloţii femeii tale, nişte lucruşoare
umede, negre, roşii şi albe, parte satinate, parte aspre, mirându-te ce mici suprafeţe au de
acoperit.
Pentru că în filme nu fac duş niciodată înainte de-a face dragoste, dar numai în filme. Pentru că
niciodată n-ajungi cu ele la un acord în privinţa frumuseţii altei femei sau a altui bărbat.
Pentru că iau viaţa în serios, pentru că par să creadă cu adevărat în realitate.
Pentru că le interesează cu adevărat cine cu cine s-a mai cuplat dintre vedetele de televiziune.
Pentru că ţin minte numele actri¬ţelor şi actorilor din filme, chiar ale celor mai obscuri.
Pentru că dacă nu e supus nici unei hormonizări embrionul se dezvoltă întotdeauna într-o femeie.
Pentru că nu se gândesc cum să i-o tragă tipului drăguţ pe care-1 văd în troleibuz. Pentru că beau
porcării ca Martini Orange, Gin Tonic sau Vanilia Coke.
Pentru că nu-ţi pun mâna pe fund decât în reclame.
Pentru că nu le excită ideea de viol decât în mintea bărbaţilor.
Pentru că sunt blonde, brune, roşcate, dulci, futeşe, calde, drăgălaşe, pentru că au de fiecare dată
orgasm.
Pentru că dacă n-au orgasm nu îl mimează.
Pentru că momentul cel mai frumos al zilei e cafeaua de dimineaţă, când timp de o oră ronţăiţi
biscuiţi şi puneţi ziua la cale.
Pentru că sunt femei, pentru că nu sunt bărbaţi, nici altceva.
Pentru că din ele-am ieşit şi-n ele ne-ntoarcem, şi mintea noastră se roteşte ca o planetă greoaie,
mereu şi mereu, numaï în jurul lor.”

După părerea mea acestea sunt unele dintre cele mai frumoase cuvinte adresate femeilor.
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s